Satul Banului Guesthouse – Viața în offline
Octombrie abia început în culoare. Un soare și un aer neobișnuite, atât de calde și de cuprinzătoare. Nu mergem departe de București în acest sfârșit de săptămână, vrem doar odihnă, început și rătăcire, în același timp aproape și departe. Drumul ne poartă până în Prahova, unde șerpuim pe micile străduțe din Satul Banului. Într-un final de drum, neașteptat, așa cum se întâmplă de fiecare dată, descoperim un colț rupt din altă bucată de lume, diferit de ce am văzut și trăit în calea noastră purtată până aici.
Satul Banului Guesthouse, un domeniu întins și verde, ce ne urează bun-venit într-o livadă, asemenea gospodăriilor moșnenilor de altădată. Iubim livezile și ne bucurăm de fiecare dată când descoperim perfecțiunea și ordinea dintr-un astfel de colț de natură. Într-o livadă și natura și omul lucrează deopotrivă.Liniște, un aer plin, energie frumoasă în jur. Descoperim mai apoi trei case superbe, diferit construite, care ne stârnesc admirație și curiozitate. Întotdeauna când simțim de bine vrem tot mai mult să știm. Hambarul e primul ce ne stârnește atenția, construit păstrând elemente și detalii tradiționale, bârne din lemn, obiecte vechi, frumuseți ale timpului. În spatele grădinii întinse observăm încă o casă, mai mică, suspendată, îmbinând perfect elemente tradiționale precum lemnul cu material modern, designul fiind cu adevărat unic. În final descoperim și casa care ne-a stârnit emoție, privită fiind până în acel moment doar din spate, fără să își dezvăluie adevărata frumusețe. O minunată construcție în stil muntenesc, respectând detalii, materiale, forme, elemente vechi, doar readusă la o dimensiune mare, adaptată frumos vieții de acum.
Prima imagine asupra locului este atât de frumoasă încât simțim că nu ne-am mai mișca de aici, de pe uriașa pernă portocalie pe care am trândăvit pe iarbă trezi zile pline. Plus o sticlă de vin pentru fiecare apus de poveste. Nici măcar faptul că nu avem semnal nu ne încurcă prea rău, ba dimpotrivă. Viața din weekendul acesta este offline.
Ce poți face aici
În odăile lor am crescut
Aflăm că numele camerelor din hambar sunt date în amintirea a trei străbunici: Maica Lina, Maica Floarea și Maica Lisandra. Parterul casei este spațiu comun și restaurant: relaxare în fața șemineului, mereu muzică bună, cărți vechi, obiecte și imagini culese din tot felul de locuri și timpuri ale zonei.
În casa din spate, camerele de la etaj, Mamaia din sus si Mamaia de la vale, aduc aminte tot de străbunici si bunici. „În odăile lor am crescut, am copilărit și am simțit mirosul de busuioc și gutui al traiului neaoș românesc. În bucătăriile lor de vară, lipite cu pământ pe jos, am simțit pentru prima dată gustul tocănițelor de vară făcute din roșii bine coapte cu ceapă verde călită, gătite într-o gamelă militară de aluminiu, pe o plită improvizată deasupra unui foc de crengi uscate sau coceni de știulet de porumb.”
Obiectele din case și din gospodărie au aparținut străbunicului, Ghiță Stan Dobre, celebru cârciumar în sat : șareta, șaua de călărie, bastonul, o parte din piesele de mobilier.
Bucurie pura, aer bun, adrenalina, zambet, ciuperci de padure, limite intrecute si oameni frumosi
Zilele de odihnă și de soare au continuat cu un minunat traseu făcut pe biciclete electrice, pe dealurile, prin pădurile și potecile din jur. 50 de kilometri mai exact de bucurie pură, aer bun, adrenalină, zâmbet, ciuperci de pădure, limite întrecute și oameni frumoși. Traseul e un must, e încărcare și libertate în cele mai frumoase forme.
Altfel drumețiile, plimbările cu șareta, echitația, vizita la fierari și artiști din zonă, pot fi activități recomandate. În sat le vei găsi pe toate.
Ce poți descoperi în zonă
Mai departe de Satul Banului, obiectivele culturale și istorice sunt nenumărate, surprinzându-ne frumos. Muntenia are la rândul ei palate, conace românești construite în Evul Mediu, personaje istorice importante, însă multe dintre acestea uitate, lăsate în umbră și de multe ori în ruină: Palatul Drăghici Cantacuzino, Micul Trianon de la Florești, Conacul Pană Filipescu, Castelul Iulia Hașdeu, Curtea Domnească Brebu sau Turnul Chindiei, toate aflate la distanțe nu mai mari de 50 km.
Ce poți mânca delicios
Brunch muntenesc de octombrie
Cele trei zile petrecute la Satul Banului au fost cu adevărat ospăț, începând cu micul dejun de poveste, tocmai bun de fotografiat. Apoi preparate delicioase, în cantități uriașe, înțelegând că așa-i în obiceiul locului. Însă toate mesele îmbelșugate au culminat cu un brunch așezat, de duminică după-amiază, la care oaspeții au fost delectați cu preparate vânătorești iar vegetarienii cu tot felul de rețete adaptate lor: supă cremă de hribi, pâine de casă, bruschete din mămăligă, brânză locală și plăcintă cu dovleac. Afară, mese împrăștiate frumos în curtea verde, muzică bună, spirit, mult soare și dor de tot ce-i autentic în locuri, în datini și în oameni.
Suntem fericiți să găsim mereu locuri așa, în care tradiția nu numai că este culeasă, ci și păstrată, transmisă mai departe, iubită. Ne umple sufletele de bucurie să știm că celui mai bun cârciumar din sat i-a luat astăzi locul strănepotul, în rol de gazdă, povestind fiecărui oaspete cu drag și entuziasm sincer de șareta străbunicului din curte, trecute prin multe până să ajungă la el. Iubim felul în care obiectele, arhitectura și obiceiurile rămân încă în viață, cum fiecare colț de pământ și de țară rămâne unic și neatins de elemente aparținând altor zone sau timpuri. Cum totul e la locul lui. Ne bucură să vedem oameni așa, încărcați de frumos și bun, modești și pricepuți, care adună și păstrează în colțul sufletelor lor imagini, poze vechi, memorii, amintiri, povestiri, îndeletniciri alese, comori de altădată.