O săptămână prin satele Transilvaniei

Călătoria pare acum ceva îndepărtat, așa cum poate nu a fost vreodată. Ne lipsesc freamătul zilelor numărate până la vacanță, adrenalina weekend-urilor planificate spontan, haosul bagajelor făcute pe ultima sută de metri, emoția descoperirii unei lumi noi de fiecare dată, bucuria, surpriza, bogăția călătoriei. Ne simțim, paradoxal, mai străini de lume. Ne-am îndepărtat, mai ales fizic, visând la momentul în care ne vom trăi viețile fără grijile de astăzi, călătorind liberi.
România însă, a oferit în toată această perioadă, o lume în lume și un prezent mai puțin tulburător și trist, prin oazele, casele și experiențele destinate călătorilor. Călătoria în țara noastră nu s-a oprit definitiv, ba dimpotrivă, a continuat mai frumos, în unele părți a înflorit, fiind descoperită mai profund și mai real decât oricând. Putem spune că în aceste luni am regăsit România, altfel decât până acum sau ne-am îndrăgostit de ea, în cazul în care nu știam prea multe lucruri în legătură cu ce are de oferit în schimb. Am rămas acasă, însă acasă a însemnat de această dată redescoperire, apreciere, călătorie tradițională, locuri și experiențe premium. Am devenit, cu siguranță, din turiști, călători în propria țară.
În cazul în care nu v-ați încumetat până acum la drum sau nu ați trăit emoțiile călătorilor care au regăsit pământurile ce ne-au așteptat de fapt dintotdeauna, vă recomandăm și îndemnăm, din suflet, să o faceți. Un tur al țării, ca oaspeți ai caselor vechi săsești din Transilvania și ai sătenilor gazde, împliniți într-o viață cu un ritm încetinit, vă poate readuce în bucuria clipei de acum.
Un tur de șapte zile în țara care oferă emoții și imagini atât de diferite în propriul ei interior, poate începe și se poate sfârși oriunde, însă găsiți mai jos câteva recomandări speciale și un traseu unic al satelor săsești vechi, ce vă vor lăsa un anume gust nostalgic și în același timp plin de speranță.

Călătoria începe în satul Meșendorf, despre care primele dovezi scrise ale existenței au apărut în anul 1322. La Meșendorf Gasthaus descoperi curtea verde perfectă: un spațiu natural deschis, înconjurat de case de oaspeți transilvănene, cele mai vechi datând din anii 1700.  Meșendorf este bogat în tradiții și oferă oaspeților numeroase oportunități de a explora viața trăită în obiceiurile vechi, sub legile și ritmurile naturii: călătorii în căruțe trase de cai, vizite la stână, vânătoare de trufe, o minunată biserică fortificată.

Călătorim agale mai departe, înspre frumoasa cetate Sighișoara și către satul Apold, unde Biserica Evanghelică Fortificată construită în secolul al XIII-lea  se află pe lista monumentelor istorice ale României. Casa Trappold de aici este exemplul casei de oaspeți tipice transilvănene, adusă în zilele noastre, într-o lume modernă, cu mai multe nevoi. Trappold primește oaspeți și călători într-o curte verde, plină cu flori, lemn, jucării și râset. Găsești aici două părți ale proprietății, una veche, având camere tradiționale, detalii și decorațiuni specifice și cea nouă, adaptată gusturilor moderne. Iubim grinzile de lemn din hambarul mare, folosit astăzi  drept restaurant și loc de odihnă.

În frumosul sat Criș, unul dintre locurile ancestrale ale conților Bethlen, veche familie nobiliară, există o lume diferită: Bethlen Estates. The Caretaker’s House, o clădire restaurată, veche de 300 de ani, a fost transformată în casă cu patru dormitoare elegante, grinzi originale din lemn, sobe tradiționale, o minunată bibliotecă, un living luminos și o bucătărie unică. The Depner House este casa cu sentimentul nostalgiei: tradițională, de moștenire săsească, frumos restaurată. Diminețile și după-amiezele pe terasa minunată, degustare de vinuri locale și brandy în pivnițele originale ale casei contelui János Bethlen, printre torțe luminate.

Pe drumul descoperirii bogăției satelor săsești ajungi mai departe în minunatul Mălâncrav al județului Sibiu, atestat documentar din anul 1305, cu o populaţie de saşi mai mare decât alte sate din Transilvania. Aici Conacul Apafi deschide elegant povestea către alte lumi, închise discret între ușile și ferestrele înalte ale casei, desfășurându-se printre sutele de cărți din bibliotecă. Conacul a trecut prin multe etape și epoci, aparținând pe rând familiilor nobiliare Apafi, Bethlen și Haller, devenind o ruină în perioada comunistă. În anul 2000 construcția a fost recuperată, salvată și restaurată de Fundația Mihai Eminescu Trust, guvernată de Prințul Charles, devenind o minunată casă de oaspeți.

Călătoria în satele Transilvaniei ajunge în Richiș, poposind într-o altă construcție preluată și restaurată de aceeași fundație, Richiș 119. O superbă casă ce în trecut a aparținut lui Tinnen Marz Hof, măcelarul satului, printre cei mai înstăriți oameni ai zonei. Aceeași bibliotecă de poveste, camere spațioase și o bucătărie primitoare, loc în care oaspeții servesc faimoasele preparate ale zonei și se bucură de aici și acum.  Obiectele casei sunt originale și toate încăperile sunt aranjate exact așa cum se întâmpla în vechile case săsești.

Ne oprim apoi în frumosul Alma Vii, între Sibiu și Mediaș, sat în care impunătoarea biserică fortificată este restaurată de Mihai Eminescu Trust și Ambasada Statelor Unite ale Americii. Ajungem la Alma-Via Guesthouse, o frumoasă casă de oaspeți tradițională, de origine săsească. Poarta care ascunde de fiecare dată o altă lume, ne deschide de această dată privirea direct către un hambar vechi, astăzi devenit restaurant. Bârnele vechi se îmbină surprinzător de frumos cu ferestre mari, moderne, prin care lumina și culorile fiecărui anotimp pătrund fermecător. Fiecare dintre cele cinci camere spune o poveste cu detalii diferite, ducându-ne înapoi în timp, până în anul 1871.